Interviu Digital Citizens Romania pentru Europunkt, Decembrie 2017

La invitația platformei euroPunkt am avut plăcerea de a acorda un interviu cu privire la situația sectorului Digital în România și potențialul acestui sector în contextul Președinției rotative a Consiliului UE, deținută de România în perioada Ianuarie-Iunie 2019.

Interviu/ Veronica Ştefan, fondator Digital Citizens Romania: “România are nevoie de o viziune pe termen lung în sectorul digital și de implicare pentru a susține politicile digitale ca și componentă esențială a UE”

Multitudinea și diversitatea provocărilor specifice începutului mileniului al III-lea, simultan cu modificările ample determinate de globalizare și ascensiunea digitalului, determină apariţia unor discuţii pertinente despre nivelul de inovare şi de competitivitate al României în sectorul digital.

Veronica Ştefan este un tânăr profesionist pasionat de inovare, educație, sectorul digital și dezvoltarea comunităților, atât la nivel național cât și internațional.
În 2016 a co-fondat Digital Citizens Romania – primul think-tank digital din România, care a inițiat recent campania Lideri în rEvoluția Digitală/Driving the Digital rEvolution (in contextul Presedintiei Consiliului UE din 2019).
Digital Citizens Romania conectează actorii români din sectorul digital dar și simplii cetățeni digitali cu oportunitățile europene şi transatlantice. Inițiativa vizează sprijinirea inovării, cunoașterii si dezvoltării politicilor publice în unul din domeniile cele mai importante pentru viitorul nostru – digitalul și noile tehnologii.

Veronica Ştefan ne oferă o imagine de ansamblu despre perspectivele şi provocările privind competitivitatea României în sectorul digital, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentați modul în care s-a dezvoltat sectorul digital în România. În ce măsură au existat politici publice care să faciliteze dezvoltarea acestui sector?

Veronica Ştefan: România Digitală are un parcurs modest în istoria ultimilor 25 de ani, totuși, una din politicile publice care a generat cele mai multe beneficii pentru componenta digitală a fost reducerea de taxe (scutirea de impozit) pentru angajații din sectorul IT&C. Acea decizie a dus ulterior la o prezență crescută a companiilor multinaționale din sectorul digital în România, care pe lângă crearea unui număr mare de locuri în aceastră industrie a pus în valoare talentul specialiștilor IT&C.

În prezent, România se află în primele 10 țări la nivel global din punct de vedere al specialiștilor certificați în IT&C.

Un alt element favorabil acestui sector este dat de viteza mare la internet – o reușită datorată atât investițiilor din mediul privat, cât și a unor politici publice. Un raport al Băncii Mondiale din 2016 menționează că nouă dintre primele cincisprezece orașe cu acces la internet de mare viteză se regăsesc în România. Astfel, acoperirea cu internet de mare viteză poziționează România pe locul 2 la nivel UE și locul 7 la nivel global.

Cele 2 componente au transformat sectorul digital (IT&C) într-unul din cei mai mari contributori la formarea PIB-ului românesc – astăzi depășind 6% (de la 3,4% în 2010).

Care este nivelul de competitivitate al României în sectorul digital, raportat la spațiul european?

Deși cele de mai sus ar putea indica o poziționare a României ca leader digital la nivel european si global, din păcate acesta nu este cazul.

România ocupă locul 28 (din 28) în Indexul UE privind Economia și Societatea Digitală (DESI), instrument ce măsoară diferite aspecte ale lumii digitale, precum: Conectivitatea, Capitalul Uman, Utilizarea Internetului, Integrarea tehnologiei digitale și Serviciile Publice Digitale (e-guvernarea).

Poziția 28 deținută de România în acest clasament reflectă o serie de probleme specifice: (1) decalajul foarte mare al utilizării tehnologiei și internetului între urban și rural, (2) alfabetizarea digitală este inegală pentru diferite grupuri de vârstă (tineri versus seniori), (3) lipsa de investiții în antreprenorii digitali autohtoni.

La o privire mai atentă a datelor remarcăm cum doar aproximativ jumătate din români utilizează internetul – 56% (față de 79% media UE) și numai 28% dețin competențe digitale de bază (față de 56% media UE).

Lipsa unei investiții constante în educația digitală se reflectă în modul în care este folosită tehnologia, astfel, dintre toți utilizatorii de internet români, 74% îl folosesc pentru rețelele de socializare, în timp ce doar 6% îl folosesc pentru accesarea serviciilor publice digitale, 8% pentru servicii de online banking și 18% pentru cumpărături online.

Mai mult, nici companiile mici și mijlocii (IMM-urile) nu integrează tehnologia și internetul cu mult succes, astfel, doar 7% din acestea vând produse/servicii online (cu numai 1,9% vânzând online în afara granițelor), 9% utilizează servicii de facturare online și numai 8% folosesc rețelele de socializare pentru a se promova.

În concluzie, atât românii, cât și companiile autohtone arată o reticență în utilizarea instrumentelor online, printre motive fiind atât neîncrederea în acestea, cât și lipsa unor servicii variate – mai ales din punct de vedere al serviciilor digitale publice, în acest sens se remarcă și implicarea scăzută a instituțiilor publice abilitate, atât în a promova demersurile existente sau de a acorda anumite facilități la plățile online (de ex. reduceri de taxe).

Din perspectivă educativă în România anului 2017 se remarcă în continuare nevoia urgentă de a investi masiv, atât în educația digitală a tinerilor (într-o lume în care până în 2020, 90% din locurile de muncă vor necesita competențe digitale de bază), cât și a profesorilor (începând cu școala generală și până la universitate), dar și a funcționarilor publici și publicului larg.

Aceste date demontează un mit despre o Românie Digitală care s-a creat în ultimii ani, în sensul în care s-a pus accentul pe dimensiunile de succes – specialiștii și viteza la internet, în timp ce s-a omis imaginea de ansamblu, din care reiese că România are un nivel de digitalizare foarte redus.

De la România Digitală la România Inovatoare

Păstrând o perspectivă critică, este important să înțelegem și faptul că în România, zona de antreprenoriat digital este de asemenea modestă. România fiind din nou pe ultimul loc la nivel UE din punct de vedere al inovării (European Innovation Scoreboard).

Deși avem foarte mulți specialiști angajați în acest sector (în care este oricum un deficit de foță de muncă, o problemă globlă și nu doar națională), trebuie să diferențiem între cei care lucrează în regim outsourcing (pentru companii internaționale) și cei care investesc talentul pentru dezvoltare și inovare.

Atractivitatea specialiștilor IT&C români pentru companiile internaționale este deja bine recunoscută – datorată unui mix de bună pregătire tehnică (absolvenți de studii superioare, majoritatea tineri până în 35 ani și buni cunoscători de limba engleză) la care se adaugă salariile competitive, încă sub media europeană.

În continuare însă, se observă cum cultura antreprenorială deficitară și-a lăsat amprenta și peste sectorul digital. Lipsa de inovare, respectiv investiții în componenta de cercetare și dezvoltare limitează competitivitatea digitală a României.

Bucureștiul este singurul oraș din România inclus în Indexul European al Orașelor Digitale, ocupând poziția 52 din cele 60 orașe UE analizate din punct de vedere al ecosistemului de startup-uri digitale.

Și acest index subliniază excelența României la capitolul infrastructură (ocupând primul loc pentru această dimensiune), fiind însă puternic trasă înapoi de alte elemente precum: mediul antreprenorial, accesibilitatea finanțărilor sau piața online (foarte mică, fiind un efect direct al modului în care românii utilizează internetul).

Cu aceste aspecte în minte se impune cu atât mai mult o prioritizare în investițiile de inovare și cercetare, astfel încat talentul digital să genereze valoarea adăugată pentru piața autohtonă și europeană. Susținea startup-urilor tech – atât pentru a se stabili în România, cât și pentru a rămâne aici în momentul dezvoltării (scale-up) este esențială pentru poziționarea strategică și sustenabilă a României în sectorul digital.

Datorită celor două elemente menționate anterior – viteza la internet și talentul specialiștilor, România este în prezent țara cu cel mai mare potențial din UE în acest sector, astfel, este important să utilizăm acest avantaj cât mai repede prin politici publice coerente, care dincolo de excepții, să poată asigura un cadru stabil care să susțină antreprenorii români și chiar să atragă talent internațional.

România Digitală și Președinția Consiliului UE 2019

Deși România nu este una din țările puternic digitalizate, este important ca parte din prioritățile sale pentru Președinția Consiliului UE ianuarie-iunie 2019 să susțină una din dimensiunile sectorului digital.

Pe lângă faptul că în sectorul digital România deține un nivel de expertiză foarte ridicat (și aici talentul specialiștilor IT&C joacă un rol esențial), perioada în care va deține președinția urmează unui trio de Președinții (Estonia, Bulgaria – cea care în 2017 a adus și noul Comisar European pentru Economia și Societatea Digitală – și Austria) cu o puternică Agendă Digitală. Astfel, România poate fi continuatorul perfect pentru demersurile deja începute și mai ales poate juca un rol esențial la formarea Strategiei UE post 2020, în care digitalul ar trebui să fie unul din brațele forte al viitoarei Uniuni.

Este deja foarte bine cunoscut faptul că Europa rămâne în urmă din punct de vedere al inovării și tehnologiei, în comparație cu alte regiuni precum America de Nord sau Asia, astfel, prioritizarea unei Piețe Digital Unice cât mai puternice este esențială, acest element având consecințe majore atât din persepctivă economică cât și geo-politică. În acest sens, inițiativele legislative europene din ultimii 2 ani arată un interes crescut pentru a-și crește competitivitatea în sectorul digital.

În continuare, România poate avea un rol important în conturarea agendei europene prin asumarea Digitalului ca o prioritatea strategică a Președinției Consiliului UE 2019.

Bineînțeles, digitalul are mai multe dimensiuni și în acest sens prioritatea aleasă de România trebuie să fie una cât mai specifică. Având în vedere expertiza României, cea mai evidentă ar fi componenta de Securitate Cibernetică. În acest domeniu România este recunoscută, printre altele, ca fiind casa uneia din cele mai mari companii din sud-estul Europei (Bitdefender) cât și unul din leaderi la nivel european, clasându-se doi ani la rând pe locul 2 la competiția European Cybersecurity Challenge.

Propunând Securitatea Cibernetică ca Prioritate națională, atât parte din Președinția Consiliului dar nu numai, România ar putea adresa o varietate de probleme, de la susținerea antreprenorilor în acest domeniu, la elemente de securitate și apărare sau elemente de educație a publicului larg.

Alături de Digital Citizens Romania am demarat o campanie de 2 ani (2017-2019) – Leaderi în rEvoluția Digitală – cu scopul explicit de a susține digitalul ca parte din prioritățile României în cadrul Președinției dar și de a adresa în formă structurată provocările celei de a patra revoluții industriale, organizând evenimente atât în România cât și alături de comunitățile de români din diaspora.

Sperăm ca acest demers să ajute atât la conturarea acestei priorități cât și la inițierea unui proces larg de susținere a unei Agende Digitale publice cât mai puternice. România are nevoie atât de o viziune pe termen lung în sectorul digital, cât și de o implicare mai puternică la nivel european pentru a susține politicile digitale ca și componentă esențială a UE.

Articolul original disponibil la: https://europunkt.ro/2017/12/12/interviu-veronica-stefan-fondator-digital-citizens-romania-implicare-mai-puterni/